Lasker vs Schlechter, 1910
Vienna / Berlin
Carl Schlechter sa născut la Viena, Austria în 1874. La sfârșitul anilor 1890 Schlechter era considerat ca fiind unul dintre cei mai buni șahiști ai vremii. După anul 1900 el a câștigat mai multe turnee importante disputate în Munchen 1900, Viena anilor 1904, 1908, Ostende 1906 și Praga 1908.
Theodor Gerbec a scris despre Schlechter că „Pe lângă reputația de a fi cel mai mare jucător defensiv al tuturor timpurilor, acesta era și un foarte bun jucător de atac”, iar Richard Reti a spus: „Stilul său se remarcă printr-un control extraordinar al tablei de joc, piesele lui Schlechter acaparează tabla de joc, întinzându-se în toate părțile asemenea trunchiurilor de copaci și ramurilor dintr-o pădure. În 1906, campionul mondial Emanuel Lasker a recunoscut în Schlechter drept un posibil challenger la coroana mondială, dar a observat că Schlechter ”are atât de puține gânduri necurate încât refuză să își însușească bunuri ce sunt râvnite de altcineva.”
În urma unui scurt turneu prin Berlin din anul 1908 Schlechter îl provoacă pe Lasker la un meci de titlu mondial. Campionul mondial Lasker a acceptat oferta și împreună au emis o declarație comună pe 3 decembrie, declarând că meciul va dura 30 de meciuri, câștigătorul având nevoie de o victorie la cel putin două puncte diferență și meciul va avea loc la sfârșitul anului 1909. Negocierile au continuat însă și în final s-a ajuns la o formulă cu disputarea a zece partide , cinci la Viena și cinci la Berlin, învingătorul urmând să fie desemnat după numărul superior de partide câștigate. Mărimea premiului câștigătorului avea să depindă de numărul de abonamente. În plus, Clubul de șah din Viena a donat 3.000 koroane austro-ungare, iar Societatea de Șah din Berlin a adăugat încă 2.000 de mărci.
La 7 ianuarie 1910, meciul de campionat mondial a început în clubul de șah din Viena cu multe celebrități prezente. Georg Marco a fost directorul meciului, iar secunzi au fost Hugo Faehndrich, Siegmund Pollak și Eduard Stiaßny. După al treilea joc, jocul a fost mutat la Café Marienbrücke pentru jocurile 4 și 5. Jocul 4 a fost jucat în public cu o taxă de două koroane pentru un bilet de zi și 10 koroane pentru locurile rezervate. Potrivit lui Lasker, acest eveniment inovator a fost un mare succes și a atras mulți spectatori. Prima parte a meciului s-a încheiat după al 5-lea joc, cu patru remize și o victorie a challenger-ului în ultima partidă. După patru zile de odihnă, a doua etapă a început pe 29 ianuarie la Hotel de Rome din Berlin.
Schlechter a condus, având un avans de un punct, până în ultima partidă a meciului. În ultima partidă, Schlechter reușise să complice jocul atât de mult încât o remiză putea fi forțată cu ușurință. Schlechter (numit “Maestrul remizelor” ) însă, preferase atunci să facă spectacol, iar acest fapt îl duse în final la pierderea partidei și a meciului. Există încă bănuiala că a existat o clauză care spunea că pentru a deveni Campion Mondial Schlechter trebuia să câștige la două puncte diferență. O altă părere ce a fost exprimată în acest caz a fost aceea că Schlechter era o persoană mult prea onorabilă pentru a accepta să câștige meciul într-un mod îndoielnic și din această cauză își propusese să obțină victoria cu orice preț. Cei mai realiști spun că de fapt a fost vorba despre o eroare umană, în realitate Schlechter avusese impresia că a găsit combinația câștigătoare dar calculase greșit variantele și acest lucru l-a făcut să piardă.
Singurul lucru cert în această controversă este faptul că Lasker a reușit să câștige ultima partidă și egalând scorul să își păstreze titlul de Campion Mondial.
Comentarii recente