Tal vs Botvinnik, 1961
Moscova

În 1960, lumea șahului câștigase un nou campion ce parea că va aduce un nou suflu acestui joc străvechi. Mikhail Tal părea că va deschide drumul spre o nouă era și poate că ar fi făcut-o dacă nu ar fi pierdut titlul atât de repede.
Fumător înrăit și un mare amator de băuturi alcoolice, Tal a devenit curând o persoană foarte nervoasă care se comporta la masa de joc ca un tigru în cușcă. Privind la el, tânăr cum era, cu privirea feroce și nasul coroiat, părea în stare să dărâme totul în cale. Imaginea sa de „Iron Mike” s-a prăbușit însă brusc la meciul revanșa cu Botvinnik.
Meciul s-a disputat la Moscova în perioada 23 martie-20 mai 1961.
Înfrângerea lui Tal ar fi putut să fie pusă pe seama problemelor sale de sănătate, însă acesta era de altă părere:
„Cred că am pierdut acest meci, din cauză că el m-a batut! A fost foarte bine pregătit pentru acest meci. Botvinnik a înțeles jocul meu mai bine decât eu l-am înțeles pe al său.”
Mikhail Botvinnik a terminat meciul după 21 de partide. Cu un scor de +10 -5 =6 el a devenit pentru a treia oară Campion Mondial la Șah.

Botvinnik era un om cu o voință de fier și pentru a-și recâștiga titlul el a studiat, de fiecare dată, cu minuțiozitate stilul de joc și repertoriul de deschideri al adversarilor săi. Chiar dacă a fost surprins la început, în meciurile revanșă Botvinnik a găsit antidot atât pentru Smyslov cât și pentru Tal. În aceste meciuri, el a reușit cu succes să își impună stilul de joc, împingând pozițiile din partidele jucate împotriva celor doi în direcția dorită de către el, unde, în general, el deținea toate atuurile.

Tal a fost un geniu creativ, un vrăjitor, căruia, mai presus de orice, îi plăceau complicațiile și combinațiile, dar faptul că el nu a crezut niciodată în abordările metodice în ceea ce privea jocul de șah l-a plasat pe acesta la polul opus celui în care se afla Botvinnik, căruia îi plăcea să facă planuri detaliate și să joace șah în modul cel mai logic cu putință, iar acest fapt a lucrat decisiv în defavoarea sa aducându-i inevitabil înfrângerea.
Spre deosebire de Tal, Botvinnik avea o credință aproape religioasă în lucrurile pe care el le considera absolut esențiale pentru a reuși în șah. Pentru el, analiza partidelor, condiția fizică bună și respectarea unui program zilnic atunci cînd juca în turnee, reprezentau însăși chintesența unei forțe de joc superioare în șah.