După ce în urmă cu doar câteva luni, Presedintele FIDE de la acea vreme, Florencio Campomanes, întrerupsese primul meci dintre cei doi, bătălia Karpov-Kasparov a luat o turnură politică în URSS. Cetățenii Imperiului Sovietic începuseră să își dorească o schimbare și meciurile de șah deveniseră și ele niște bătălii idologice între reprezentanții ”Rusiei Noi”, gen Kasparov, Gorbachev și reprezentanții ”Rusiei Vechi”, gen Karpov sau Brezhnev.

La vremea respectivă, Karpov avea 34 de ani și un rating FIDE de 2720, iar Kasparov era în vârstă de 22 de ani și avea un rating FIDE de 2700.

În perioada dintre cele două meciuri de titlu, Kasparov jucase două meciuri de antrenament, unul cu Hubner, in Germania, și cu unul împotriva lui Ulf Andersson, în Suedia, câștigându-le pe ambele cu scoruri destul de concludente. Karpov, pe de altă parte, participase la un mare turneu în Amsterdam și îl câștigase cu un total de 7 puncte din zece partide, neînregistrând nici măcar o înfrângere.

În iulie,1985 Consiliul Executiv al FIDE s-a întâlnit în Tunisia pentru a determina formatul meciului. Ei au decis că având în vedere problemele cauzate de formatul meciului cu număr nelimitat de partide, noul meci trebuie să revină la vechiul sistem, anume la acel format ce prevedea ca învingătorul să fie desemnat în funcție de obținerea celui mai bun rezultat din 24 partide,  iar în caz de egalitate, campionul să își pastreze titlul. În privința clauzei ce se referea la dreptul la revanșă al campionului, s-a decis să mai fie pastrată doar pentru acest ciclu.

Meciul propriuzis s-a desfășurat la Tchaikovsky Hall, în Moscova, începând cu data de 3 septembrie, 1985.

Karpov a avut o echipă de secundanți formată din GM Sergei Makarichev și GM Igor Zaitsev, iar Kasparov i-a avut pe GM Josif Dorfman și GM Alexander Nikitin.

Pentru acest meci controlul de timp a fost stabilit la două ore și jumătate pentru 40 de mutări.

Meciul de titlu propriuzis, la fel ca și precedentul meci dintre cei doi, a fost unul extrem de echilibrat, dar de această dată, în final, balanța victoriei s-a înclinat, decisiv, în favoarea lui Garry Kasparov, acesta câștigând cu scorul de 13-11 și astfel devenind Campion Mondial de șah, al treisprezecelea din istorie, la vârsta destul de fragedă de 22 de ani.

Iată, mai jos, ”partida vedetă” a acestui meci:

Dacă v-a plăcut articolul, nu uitați… Share on Facebook !